Ne apucam si noi de sport sau ce facem? :))

Am avut ocazia sa observ ca in ultima vreme, romanii trateaza sportul cu o indiferenta crescanda si asta, de cele mai multe ori, in favoarea carierei sau, uneori, a familiei. Avand in vedere faptul ca de cantitatea si calitatea (de) sport(ului) practicat depinde forma ta fizica, precum si sanatatea ta, iar de acestea doua depind o gramada de alte lucruri, cum ar fi: mood-ul, capacitatea de concentrare, nivelul energiei, randamentul in orice activitate, etc, e clar ca sportul ar trebui sa ocupe o parte maricica in viata fiecaruia dintre noi. Cert e ca, desi poate multi sunt constienti de asta, nimeni nu se indura sa isi “piarda” o ora sau doua facand sport. Am observat chiar ca lenea, caracteristica romanilor de cand lumea si pamantul, a inceput sa creasca si mai mult de cativa ani incoace, caci daca vor sa arate bine si sa-si mai tonifice cativa muschi pe ici, pe colo, femeile [singurele carora le mai pasa de felul cum arata, caci barbatii au ajuns in stadiul in care chiar se mandresc cu burta lor] prefera sa se duca la un salon de masaj sau la electrostimulare [cu toate ca se spune ca este nesanatoasa], decat sa isi faca un abonament [mult mai ieftin, de altfel] la o sala de fitness si aerobic.

Parerea mea este ca daca vom continua in acelasi ritm dupa o anumita varsta o sa ajungem niste epave incapabile sa mearga 2 km fara sa faca febra musculara si nu mai are sens sa vorbesc despre starea sanatatii noastre, in general. Si ... ca tot se vorbeste despre faptul ca tarile mai putin dezvoltate ar trebui sa preia aia si aialalta de la tari gen: Franta, Germania, etc., uite un lucru pe care chiar ar trebui sa-l preluam: obiceiul de a face sport zilnic pentru cateva ore. Am fost in Franta de o multitudine de ori si pot sa spun ca am fost placut impresionata de faptul ca dupa ce luau masa la cantina, francezii se duceau ba la o sala de fitness, ba la un dans, ba la un inot. In orice caz, faceau ceva si asta se vedea la exterior!

Totusi, desi sunt perfect constienta de toatea astea si sunt capabila sa tin o pledoarie extrem de convingatoare pe tema asta, fara ca cineva sa se indoiasca de faptul ca fac sport 2 ore pe zi cel putin [fizicul nu ar avea cum sa ma dea de gol ca de fapt mananc doua milky way si un tiramisu pe zi si nu fac nici un piculet de sport], tristul adevar este ca sunt foaaarrrrteee departe de asa ceva. Am incercat in nenumarate randuri sa ma apuc serios de sport si cum pragmatismul meu mi-a urlat ca nu are sens sa dau bani aiurea pe abonamente la sala, cand pot face aceleasi lucruri acasa, pe gratis, am incercat sa imi transform dormitorul in sala de fitness pentru o ora pe zi. Dar, nu a mers! A tinut vrajeala cateva saptamani in care am avut febra musculara, fapt care m-a facut sa simt ca are efect ceea ce fac eu, deci evident m-a transformat intr-o persoana mult mai happy si mai increzatoare, dar dupa ce am observat ca oricat de mult as complica exercitiile, la un moment dat ajung sa ma obisnuiesc cu ele si nu vor mai da rezultate, plictiseala si-a spus cuvantul si m-am lasat de treaba.

Am planuri mari insa [ca de obicei]: promit ca imediat ce trece Pastele imi fac abonament la sala! Nu, de data asta chiar o sa ma tin de treaba! 8-| :-“